Prezentare generala
Marea Neagra este o mare continentala, din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si Stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.
Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia sunt tarile vecine Marii Negre. Comunica cu Marea Azov prin Stramtoarea Cherci, cu Marea Marmara prin Stramtoarea Bosfor, iar mai departe prin stramtoarea Dardanele cu Marea Egee si Marea Mediterana.
Marea Neagra vedere din satelit
Suprafata ei este de 466 200 km patrati, aprox. de doua ori mai mare decat teritoriul Romaniei.
Adancimea medie este de 1197 m, iar adancimea maxima este de 2212 m (in partea central-sudica).
Lungimea V-E este de 1150 km, iar latimea N-S de 611 km. Lungimea totala a tarmurilor Marii Negre este de aproximativ 41oo km, din care 1400 km pe teritoriul Turciei, 1400 km in Ucraina, 475 in Rusia, 310 in Georgia, 300 in Bulgaria si 225 in Romania. Tarmurile sunt putin dantelate. Golfurile sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun), fie colmatate la iesire de curenti orizontali si transformati in limane (Limanul Nistrului).
Cea mai importanta peninsula este Peninsula Crimeea “impartita” cu Marea Azov. Marea Neagra este foarte saraca in insule. In partea centrala si estica nu are nici o insula si nici o ridicatura mai importanta a fundului marii. Exceptia o face coasta de vest, unde se gasesc mai multe insule. Cea mai mare este Insula Serpilor, care are lungimea de 660 m, latimea de 440 m si inaltimea maxima de 60 m.
Marea Neagra Insula Serpilor
Salinitatea medie este de 14-17 g ‰. In adanc salinitatea creste la 23 g ‰. Salinitatea este scazuta la suprafata in zona varsarii apelor dulci in mare. La Sulina salinitatea este de 0.5 g ‰.
Mai multe fluvii si rauri se varsa in Marea Neagra. Principalele ape care se varsa in mare in zona europeana sunt: Dunarea, Nistrul, Niprul, Bugul sudic, Kubanul, iar in Asia Mica: Sakarya, Kizilirmak, Yesilirmak. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt: Ҫoruh in Armenia turceasca, Rioni in Georgia, Provadia si Kamchya in Bulgaria. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.
Legatura Marii Negre cu Marea Mediterana se realizeaza prin sistemul de stramtori Bosfor si Dardanele. Bosforul este o stramtoare destul de ingusta (cu o latime de 0.76 – 3.6 km) si putin adanca (32 – 34 m la prag), ingreunand schimbul de ape in doua sensuri intre Marea Neagra cu salinitatea mai scazuta si cea foarte sarata a Marii Mediterane (38 – 39 g ‰). Deplasarea de suprafata a apei mai putin sarate a Marii Negre este estimata la aproximativ 600 kmᶾ anual, in timp ce curentul de adancime al Marii Mediterane, cu apa mai sarata care se deplaseaza in directia Marii Negre poarta 300 kmᶾ de apa anual.
Termica apei variaza sezonal. In sectorul romanesc temeperatura minima coboara la 0 si sub 0 grade (- 1.4 °C) cand apa ingheata la tarm. Apa cea mai calda se intalneste in luna august, fiind la tarm de 27 – 29°C. Limitele oscilatiilor termice sunt de 20°C in larg si de 30°C la tarm. Pe verticala exista o evidenta stratificatie termica. Variatiile de temeperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece au loc numai pana la adancimea de 75 – 100 m. Sub aceasta adancime exista o temperatura constanta de 7°C ce creste catre fund pana la 9°C.
Marea Neagra, Iarna
Marea Neagra, Vara
Variatiile de nivel sezoniere ale apei sunt cuprinse intre 15-27 cm. Valurile au inaltimi variabile, maximum este de 4-5 m in timpul furtunilor. Exista curenti orizontali, unul in exterior circular paralel cu tarmul, avand sensul invers acelor ceasornicului si unul interior care consta din doi curenti ciclonali. Exista si curenti verticali dar de mica amplitudine, ei apar la finele iernii si vantura apa pe o grosime de 180-200 m.
Transparenta apei atinge in general 15 m in larg si 1 m la tarm in zona deltei.
Oxigenarea apei variaza cu anotimpul si adancimea, in perioada rece paturile superficiale sunt suprasaturate de oxigen. Concetratia oxigenului scade odata cu adancimea. De la 150-200 m pana la fundul marii gazul solvit este hidrogenul sulfurat (H2S). Aici oxigenul lipseste cu desavarsire.
Surse bibliografice (informatii, note, texte, imagini):
ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagră
Prof. Dr. Constantin Pirvu-Indrumar pentru cunoasterea naturii, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1981
Dr. Dorin Jurcau-Marea Neagra–Piatra unghiulara in relatia dintre clima si aparitia civilizatiilor- www.revista-informare.ro
www.treknature.com - Alexei Alyokhin, Ice New Year’s Ball
Prezentare generala
Marea Neagra este o mare continentala, din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si Stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.
Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia sunt tarile vecine Marii Negre. Comunica cu Marea Azov prin Stramtoarea Cherci, cu Marea Marmara prin Stramtoarea Bosfor, iar mai departe prin stramtoarea Dardanele cu Marea Egee si Marea Mediterana.
Marea Neagra vedere din satelit
Suprafata ei este de 466 200 km patrati, aprox. de doua ori mai mare decat teritoriul Romaniei.
Adancimea medie este de 1197 m, iar adancimea maxima este de 2212 m (in partea central-sudica).
Lungimea V-E este de 1150 km, iar latimea N-S de 611 km. Lungimea totala a tarmurilor Marii Negre este de aproximativ 41oo km, din care 1400 km pe teritoriul Turciei, 1400 km in Ucraina, 475 in Rusia, 310 in Georgia, 300 in Bulgaria si 225 in Romania. Tarmurile sunt putin dantelate. Golfurile sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun), fie colmatate la iesire de curenti orizontali si transformati in limane (Limanul Nistrului).
Cea mai importanta peninsula este Peninsula Crimeea “impartita” cu Marea Azov. Marea Neagra este foarte saraca in insule. In partea centrala si estica nu are nici o insula si nici o ridicatura mai importanta a fundului marii. Exceptia o face coasta de vest, unde se gasesc mai multe insule. Cea mai mare este Insula Serpilor, care are lungimea de 660 m, latimea de 440 m si inaltimea maxima de 60 m.
Marea Neagra Insula Serpilor
Salinitatea medie este de 14-17 g ‰. In adanc salinitatea creste la 23 g ‰. Salinitatea este scazuta la suprafata in zona varsarii apelor dulci in mare. La Sulina salinitatea este de 0.5 g ‰.
Mai multe fluvii si rauri se varsa in Marea Neagra. Principalele ape care se varsa in mare in zona europeana sunt: Dunarea, Nistrul, Niprul, Bugul sudic, Kubanul, iar in Asia Mica: Sakarya, Kizilirmak, Yesilirmak. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt: Ҫoruh in Armenia turceasca, Rioni in Georgia, Provadia si Kamchya in Bulgaria. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.
Legatura Marii Negre cu Marea Mediterana se realizeaza prin sistemul de stramtori Bosfor si Dardanele. Bosforul este o stramtoare destul de ingusta (cu o latime de 0.76 – 3.6 km) si putin adanca (32 – 34 m la prag), ingreunand schimbul de ape in doua sensuri intre Marea Neagra cu salinitatea mai scazuta si cea foarte sarata a Marii Mediterane (38 – 39 g ‰). Deplasarea de suprafata a apei mai putin sarate a Marii Negre este estimata la aproximativ 600 kmᶾ anual, in timp ce curentul de adancime al Marii Mediterane, cu apa mai sarata care se deplaseaza in directia Marii Negre poarta 300 kmᶾ de apa anual.
Termica apei variaza sezonal. In sectorul romanesc temeperatura minima coboara la 0 si sub 0 grade (- 1.4 °C) cand apa ingheata la tarm. Apa cea mai calda se intalneste in luna august, fiind la tarm de 27 – 29°C. Limitele oscilatiilor termice sunt de 20°C in larg si de 30°C la tarm. Pe verticala exista o evidenta stratificatie termica. Variatiile de temeperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece au loc numai pana la adancimea de 75 – 100 m. Sub aceasta adancime exista o temperatura constanta de 7°C ce creste catre fund pana la 9°C.
Marea Neagra, Iarna
Marea Neagra, Vara
Variatiile de nivel sezoniere ale apei sunt cuprinse intre 15-27 cm. Valurile au inaltimi variabile, maximum este de 4-5 m in timpul furtunilor. Exista curenti orizontali, unul in exterior circular paralel cu tarmul, avand sensul invers acelor ceasornicului si unul interior care consta din doi curenti ciclonali. Exista si curenti verticali dar de mica amplitudine, ei apar la finele iernii si vantura apa pe o grosime de 180-200 m.
Transparenta apei atinge in general 15 m in larg si 1 m la tarm in zona deltei.
Oxigenarea apei variaza cu anotimpul si adancimea, in perioada rece paturile superficiale sunt suprasaturate de oxigen. Concetratia oxigenului scade odata cu adancimea. De la 150-200 m pana la fundul marii gazul solvit este hidrogenul sulfurat (H2S). Aici oxigenul lipseste cu desavarsire.
Surse bibliografice (informatii, note, texte, imagini):
ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagră
Prof. Dr. Constantin Pirvu-Indrumar pentru cunoasterea naturii, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1981
Dr. Dorin Jurcau-Marea Neagra–Piatra unghiulara in relatia dintre clima si aparitia civilizatiilor- www.revista-informare.ro
www.treknature.com - Alexei Alyokhin, Ice New Year’s Ball