Pestii Marii Negre
Speciile de pesti caracteristice Marii Negre, sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii, cca. 167), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii). In general viata acestora se desfasoara in zona litoralului marin. In Marea Neagra, peste 60% din aceasta zona este cuprinsa intre Crimeea si tarmul romanesc. Unele specii de pesti traiesc toata viata in Marea Neagra, altele migreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi, spre Bosfor si Marea Marmara, unele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare, sau in lacurile litorale cu ape salmastre.
Pesti in Marea Neagra
Dintre pestii generativ reofili dulcicoli, cu o mare putere de adaptare la variatiile de temperatura (euritermi) si de salinitate (eurihalini) cu migratii din mare in apele dulci ale fluviilor din bazinul Marii Negre, sunt Acipenseridele (Sturionii). Sturionii fac parte din ordonul pestilor cu scheletul in parte cartilaginos si sunt reprezentati in bazinul pontic prin 4 specii marine: morunul (Huso huso), Nisetrul (Acipenser güldenstaedtii), pastruga (Acipenser stellatus) si sipul (Acipenser sturio).
Alte specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt Clupeidele (scrumbiile). Dintre puzderia de scrumbii, numai scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa nordmanni) si gingirica (Clupeonella delicatula) pot fi considerate ca migratori tipici din mare in apele dulci, in bazinul Dunarii Inferioare). Clupeidele sunt forme vechi, tertiare. Unele dintre ele au populat vechea Mare Sarmatica, de aceea se gasesc printre ele specii si varietati migratoare in apele dulci ale fluviilor si raurilor principale. Altele s-au mentinut in mediul marin si au devenit migratori de tip marin.
Dintre pestii care viziteaza rar apele Marii Negre si ale Dunarii este si anghila (Anguila anguila), peste de apa dulce care face migratii mari pentru ase reproduce. O alta specie care traieste in mare, intalnindu-se destul de rar este pastravul de mare (Salmo trutta labrax) care intra si in Dunare pe distante destul de mari (700 km).
Sipul (Acipenser sturio)
Scrumbia de Dunare (Alosa pontica)
Anghila (Anguila anguila)
In apele salmastre ale lacurilor litorale, traiesc sau patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: scrumbia alba de mare (Alosa maeotica), aterina (Atherina mochon pontica), strunghilul (Gobius melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges), guvidul de iarba (Gobius ophiocephalus), guvidul tarcat (Pomatoschistus microps leopardinus), guvidul de Razelm (Gobius syrman), ghidrinul (Gasterosteus aculeatus).
In Lacul Razelm mai rataceste un ciprinid, cunoscut sub numele de taranca (Rutilus rutilus).
Lacurile si limanurile maritime constitue un mediu adecvat si pentru chefali. Aici intra din mare, in carduri numeroase pentru a se hrani si reproduce. In apele Marii Negre se cunosc 4 specii de chefali: labanul (Mugil cephalus), singhilul (Mugil auratus), ostreinosul (Mugil saliens) si foarte rar platarinul (Mugil ramada). O alta specie care patrunde din mare in lacurile litorale este si cambula (Pleuronectes flesus luscus).
Chefali (Mugil cephalus)
In zona fundurilor pietroase, caracterizate prin prezenta a numeroase stanci si pietre, imbracate in alge verzi si brune luminate de razele soarelui traiesc: hanusul (Gobius batrachocephalus) si scorpia de mare (Scorpaena porcus). Tot in acest loc, ascunsi printre pietrele fundului, cu un corp marunt si cu o coloratie extrem de vie, traiesc, cocoseii de mare (Blennius pavo, Blennius zvonimiri ponticus, Blennius tentacularis, Blennius sphinx, Blennius galerita) si buzatii (Crenilabrus tinca, Crenilabrus ocellatus, Crenilabrus griseus, Symphodus seina).
Cocosel de mare (Blennius tentacularis)
Buzat (Crenilabrus tinca)
Unele regiuni ale fundului sunt acoperite cu nisip consolidat amestecat cu mal, in care iarba de mare alcatuieste tufe bogate, iar alga Cystoseira se intinde ca o adevarata padurice. Alte zone au fundul acoperit cu nisip mobil. In acest loc traiesc o serie de pesti ca guvidul (Aphya minuta), guvidul de nisip (Pomatoshistus minutus elongatus), guvidul negru (Gobius niger), acul de mare (Syngnathus typhle argentatus), ata de mare (Nerophis ophidion terres), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus).
Ac de mare (Syngnathus typhle argentatus)
Calut de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus)
Pe fundurile cu nisip fara vegetatie traiesc pestii cu corpul plat: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), iar in mod sporadic apare in Marea Neagra si calcanul mic (Scophthalmus rhombus).
Printre alti pesti care traiesc pe fundurile nisipoase din zona litorala sunt: vatosul sau vulpea de mare (Raja clavata), pisica de mare (Trygon pastinaca), dracul de mare (Trachinus draco), boul de mare (Uranoscopus scaber), uva (Ammodytes cicerelles), randunica de mare (Trigla lucerna), milacopul (Sciaena cirrosa).
Pisica de mare (Trygon pastinaca)
Dracul de mare (Trachinus draco)
In locurile maloase sau cu argila sau acolo unde traiesc midii se gasesc: barbunul (Mullus barbatus ponticus), galea (Gaidropsaurus mediteraneus), iar mult mai adanc, in regiunile maloase se afla bacaliarul (Odontogadus merlangus euxinus). La adancimi maxime unde viata este permisa traieste dulgherul (Zeus faber).
Barbunul (Mullus barbatus ponticus)
Pestii caracteristici largului marii (pelagici) sunt: rechinul-cainele de mare (Squalus acanthias), hamsia (Engraulis encrassicholus ponticus), sardeluta (Sardina pilchardus sardina), sprotul (Sprattus sprattus sulinae), aterina adevarata (Atherina haepsetus), zarganul (Belone belone euxini), stavridul (Trachurus mediterraneus ponticus), lufarul (Pomatomus saltatrix), scrumbia albastra (Scomber scombrus), palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris flexuosa), corbul de mare (Corvina umbra), etc.
Cainele de mare (Squalus acanthias)
In Marea Neagra se mai gasesc specii rare care intra prin Mediterana, a caror viata aici nu este indeajuns cunoscuta. Din acestia fac parte: pestele spada (Xiphias glaudius), tonul (Thunnus thynnus), lavracul sau lupul de mare (Roccus labrax), luci (Sphyraena sphyraena) platica de mare (Pagellus erythrinus), sparosul (Diplodus annularis), dorada (Aurata aurata), gupa (Boops boops), dintatul (Dentex dentex), etc.
Pestele spada (Xiphias glaudius)
Tonul (Thunnus thynnus)
Peşti
Pestii Marii Negre
Speciile de pesti caracteristice Marii Negre, sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii, cca. 167), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii). In general viata acestora se desfasoara in zona litoralului marin. In Marea Neagra, peste 60% din aceasta zona este cuprinsa intre Crimeea si tarmul romanesc. Unele specii de pesti traiesc toata viata in Marea Neagra, altele migreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi, spre Bosfor si Marea Marmara, unele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare, sau in lacurile litorale cu ape salmastre.
Pesti in Marea Neagra
Dintre pestii generativ reofili dulcicoli, cu o mare putere de adaptare la variatiile de temperatura (euritermi) si de salinitate (eurihalini) cu migratii din mare in apele dulci ale fluviilor din bazinul Marii Negre, sunt Acipenseridele (Sturionii). Sturionii fac parte din ordonul pestilor cu scheletul in parte cartilaginos si sunt reprezentati in bazinul pontic prin 4 specii marine: morunul (Huso huso), Nisetrul (Acipenser güldenstaedtii), pastruga (Acipenser stellatus) si sipul (Acipenser sturio).
Alte specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt Clupeidele (scrumbiile). Dintre puzderia de scrumbii, numai scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa nordmanni) si gingirica (Clupeonella delicatula) pot fi considerate ca migratori tipici din mare in apele dulci, in bazinul Dunarii Inferioare). Clupeidele sunt forme vechi, tertiare. Unele dintre ele au populat vechea Mare Sarmatica, de aceea se gasesc printre ele specii si varietati migratoare in apele dulci ale fluviilor si raurilor principale. Altele s-au mentinut in mediul marin si au devenit migratori de tip marin.
Dintre pestii care viziteaza rar apele Marii Negre si ale Dunarii este si anghila (Anguila anguila), peste de apa dulce care face migratii mari pentru ase reproduce. O alta specie care traieste in mare, intalnindu-se destul de rar este pastravul de mare (Salmo trutta labrax) care intra si in Dunare pe distante destul de mari (700 km).
Sipul (Acipenser sturio)
Scrumbia de Dunare (Alosa pontica)
Anghila (Anguila anguila)
In apele salmastre ale lacurilor litorale, traiesc sau patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: scrumbia alba de mare (Alosa maeotica), aterina (Atherina mochon pontica), strunghilul (Gobius melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges), guvidul de iarba (Gobius ophiocephalus), guvidul tarcat (Pomatoschistus microps leopardinus), guvidul de Razelm (Gobius syrman), ghidrinul (Gasterosteus aculeatus).
In Lacul Razelm mai rataceste un ciprinid, cunoscut sub numele de taranca (Rutilus rutilus).
Lacurile si limanurile maritime constitue un mediu adecvat si pentru chefali. Aici intra din mare, in carduri numeroase pentru a se hrani si reproduce. In apele Marii Negre se cunosc 4 specii de chefali: labanul (Mugil cephalus), singhilul (Mugil auratus), ostreinosul (Mugil saliens) si foarte rar platarinul (Mugil ramada). O alta specie care patrunde din mare in lacurile litorale este si cambula (Pleuronectes flesus luscus).
Chefali (Mugil cephalus)
In zona fundurilor pietroase, caracterizate prin prezenta a numeroase stanci si pietre, imbracate in alge verzi si brune luminate de razele soarelui traiesc: hanusul (Gobius batrachocephalus) si scorpia de mare (Scorpaena porcus). Tot in acest loc, ascunsi printre pietrele fundului, cu un corp marunt si cu o coloratie extrem de vie, traiesc, cocoseii de mare (Blennius pavo, Blennius zvonimiri ponticus, Blennius tentacularis, Blennius sphinx, Blennius galerita) si buzatii (Crenilabrus tinca, Crenilabrus ocellatus, Crenilabrus griseus, Symphodus seina).
Cocosel de mare (Blennius tentacularis)
Buzat (Crenilabrus tinca)
Unele regiuni ale fundului sunt acoperite cu nisip consolidat amestecat cu mal, in care iarba de mare alcatuieste tufe bogate, iar alga Cystoseira se intinde ca o adevarata padurice. Alte zone au fundul acoperit cu nisip mobil. In acest loc traiesc o serie de pesti ca guvidul (Aphya minuta), guvidul de nisip (Pomatoshistus minutus elongatus), guvidul negru (Gobius niger), acul de mare (Syngnathus typhle argentatus), ata de mare (Nerophis ophidion terres), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus).
Ac de mare (Syngnathus typhle argentatus)
Calut de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus)
Pe fundurile cu nisip fara vegetatie traiesc pestii cu corpul plat: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), iar in mod sporadic apare in Marea Neagra si calcanul mic (Scophthalmus rhombus).
Printre alti pesti care traiesc pe fundurile nisipoase din zona litorala sunt: vatosul sau vulpea de mare (Raja clavata), pisica de mare (Trygon pastinaca), dracul de mare (Trachinus draco), boul de mare (Uranoscopus scaber), uva (Ammodytes cicerelles), randunica de mare (Trigla lucerna), milacopul (Sciaena cirrosa).
Pisica de mare (Trygon pastinaca)
Dracul de mare (Trachinus draco)
In locurile maloase sau cu argila sau acolo unde traiesc midii se gasesc: barbunul (Mullus barbatus ponticus), galea (Gaidropsaurus mediteraneus), iar mult mai adanc, in regiunile maloase se afla bacaliarul (Odontogadus merlangus euxinus). La adancimi maxime unde viata este permisa traieste dulgherul (Zeus faber).
Barbunul (Mullus barbatus ponticus)
Pestii caracteristici largului marii (pelagici) sunt: rechinul-cainele de mare (Squalus acanthias), hamsia (Engraulis encrassicholus ponticus), sardeluta (Sardina pilchardus sardina), sprotul (Sprattus sprattus sulinae), aterina adevarata (Atherina haepsetus), zarganul (Belone belone euxini), stavridul (Trachurus mediterraneus ponticus), lufarul (Pomatomus saltatrix), scrumbia albastra (Scomber scombrus), palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris flexuosa), corbul de mare (Corvina umbra), etc.
Cainele de mare (Squalus acanthias)
In Marea Neagra se mai gasesc specii rare care intra prin Mediterana, a caror viata aici nu este indeajuns cunoscuta. Din acestia fac parte: pestele spada (Xiphias glaudius), tonul (Thunnus thynnus), lavracul sau lupul de mare (Roccus labrax), luci (Sphyraena sphyraena) platica de mare (Pagellus erythrinus), sparosul (Diplodus annularis), dorada (Aurata aurata), gupa (Boops boops), dintatul (Dentex dentex), etc.
Pestele spada (Xiphias glaudius)
Tonul (Thunnus thynnus)