Cumacee

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Cumacea – Cumaceele sunt crustacee de mici dimensiuni. Talia celor mai multe specii nedepasind 1 cm. Corpul cumaceelor este adesea colorat in culori contrastante, alb, roz, verde si este protejat de un tegument puternic calcificat. Capul si toracele sunt protejate de o carapace care concreste doar cu primele doua sau trei segmente. Anterior, carapacea prezinta un rostru care depaseste ochii, care nu sunt pedunculati. Lateral, sub carapace se gasesc cele doua camere branhiale. Antenele sunt lungi, bine dezvoltate la masculi si rudimentare la femele. Femelele prezinta camera incubatoare diferentiata in zona anterioara a toracelui, oostegitele formandu-se la nivelul mxilipedei trei si la nivelul primelor trei perechi de pereiopode. Apendicele toracice sunt uniramate. Abdomenul are segmentele inguste, pleopodele lipsind la un mare numar de specii de cumacee. Uropodele sunt lungi si nu formeaza inotatoare impreuna cu telsonul, care este ascutit si mai scurt decat cele doua uropode. In apele litorale ale Marii Negre se pot intalni frecvent specii ca Cumopsis goodsir, pe fundurile nisipoase de la nord de Mamaia, chiar in zona de spargere a valurilor, Pseudocuma longicorne, in apele litorale putin adanci, iar pe platforma litorala, la adancimi ceva mai mari, se intalnesc frecvent speciile Iphinoe elisae si Iphinoe maeotica.

    Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Cumacea, Familia Bodotriidae.

Cumopsis goodsir

    Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Cumacea, Familia Pseudocumatidae.

Pseudocuma longicorne

 Misidele

  Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Mysida – Misidele sunt un grup de crustacee de talie mica, foarte asemanatoare cu crevetele. Dimensiunile misidelor se inscriu in limitele a 0,5 – 3 sau 4 cm lungime. Sunt raspandite aproape in exclusivitate in mediul marin, unele specii putand suporta insa si apele indulcite de la gurile fluviilor. Misidele se caracterizeaza prin ochii mari, pedunculati, asemanatori cu cei ai decapodelor. Capul si toracele, cu exceptia ultimelor doua segmente, sunt protejate de o carapace subtire, care concreste cu primele doua segmente toracice. Antenele  au exopoditul transformat in solz antenar. Pereiopodele, biramate, au exopoditele lungi, acoperite cu peri si servesc la inot. La nivelul pereiopodelor perechilor sapte si opt, sub carapace, se formeaza la femele camera incubatoare. Abdomenul este lipsit de pleopode, iar uropodele formeaza impreuna cu telsonul o ­inotatoare codala.
   Regimul de hrana al misidelor este de tip rapitor la formele inferioare si microfag dar si rapitor la cele evoluate. Misidele, pot fi intalnite adesea in aglomeratii mari in sectorul pelagic (astfel de aglomeratii au fost evaluate la peste 50 000 de exemplare pe metrul cub de apa indulcita din zona gurilor Dunarii).

   Unele specii sunt bentale, altele pelagice. Adesea efectueaza migratii pe verticala, noaptea ridicandu-se la suprafata apei, sau pe orizontala, iarna retragandu-se spre larg, evitand apele mai reci din apropierea tarmului.
   In zonele litorale ale Marii Negre ca si in limanurile salmastre se intalnesc specii ca Hemimysis anomala, in zonele litorale dar si in zona gurilor Dunarii, traieste Paramysis agigens, iar in zona litorala de mica adancime de la sud de Constanta, se intalneste Paramysis kroyeri, o specie cu largi valente de toleranta fata de salinitate, care poate fi gasita nu numai in mare dar si in lagune sau chiar in lacurile dulci paramarine.

  Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Mysida, Familia Misidae.

Hemimysis anomala

 Amfipode

    Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Amphipoda – Amfipodele sunt unul din ordinele importante de crustacee. Corpul lor este aplatizat lateral (motiv pentru care se deplaseaza de regula pe una din laturile corpului), lipsit de o carapace de protectie. La cap este sudat primul si uneori si cel de-al doilea segment toracic. Segmentele toracice si cele abdominale prezinta lateral epimerite care protejeaza picioarele. Pereiopodele sunt uniramate, exopoditul lipsind. Denumirea grupului vine de la faptul ca apendicele ambulatoare sunt diferit conformate, adaptate la diferite tipuri de locomotie. Astfel, primele perechi de pereiopode au aspectul unor cangi prehensile, servind la catarat, in timp ce ultimele perechi sunt lungi si indreptate lateral; cu aceste picioare amfipodele se deplaseaza pe una din laturi. Primele perechi de pleopode sunt latite, servind la inot iar ultimele perechi de pleopode sunt alungite, indreptate posterior si servesc la sarit. Telsonul este scurt. Femelele pastreaza ponta intr-o camera incubatoare situata sub torace, ouale fiind protejate de oostegite.
   Amfipodele sunt un grup puternic diversificat, sistematica lor incluzand mai multe subordine.

  Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Amphipoda, Subordinul Gammaridea - cuprinde specii cu corpul mai mult sau mai putin aplatizat lateral. Capul fuzioneaza cu primul toracomer, formand un mic cefalotorace. Antena 1 este scurt biramata, antena 2 uniramata. Segmentele toracice cu toate apendicele prezente. Placile coxale prezente, bine dezvoltate. Abdomenul este impartit in trei segmente late, pleomere si trei scurte care formeaza urosoma. Pleopodele sunt biramate, latite, adaptate la inot. Uropodele sunt alungite, indreptate posterior, servind la sarit. La femele toracomerele 3 – 6 prezinta oostegite care protejeaza ponta. Dimensiunile sunt variate. Cele mai multe specii au lungimea cuprinsa intre 1 si 15 mm.
   Cateva familii mai importante sunt: Gammaridae, Pontogammaridae, care include specii ponto-caspice, salmastricole, cu areal restrans la bazinul ponto-caspic, Ampeliscidae, Corophiidae. Toate familiile mentionate anterior au reprezentanti in apele Marii Negre. Pontogammarus, cuprinde  specii intalnite in infralitoralul nisipos al Marii Negre, Ampelisca diadema este intalnita pe platforma continentala a Marii Negre, la 30 – 50 m adancime, Corophium, cu specii marine, pe litoral etc.

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Amphipoda, Subordinul Gammaridea, Familia Gammaridae.

Gammarus zaddachi

 Dikerogammarus villosus

     Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Amphipoda, Subordinul Caprellidea – Caprelidele sunt amfipode rapitoare, cu corpul fie alungit, in forma de bagheta, fie puternic turtit dorso-ventral. Capul este sudat cu primele doua segmente toracice. Dimensiunile cuprinse intre 10 – 20 si 60 mm.

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Amphipoda, Subordinul Caprellidea, Familiile Caprellidae, Phthisicidae. Segmentele toracice fara placi coxale. O parte din toracopode lipsesc sau sunt atrofiate. Oostegitele sunt prezente doar pe toracomerele 4 – 5. Segmentele abdominale sunt regresate, sudate, cu apendice vestigiale. Specii exclusiv marine, pradatoare, specializate in consumarea unor prazi marunte, cum sunt polipii de la hidrozoare. In Marea Neagra se intalnesc speciile Caprella acanthifera, Phthisica marina.

Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Amphipoda, Subordinul Caprellidea, Familia Caprellidae.

Caprella acanthifera

 Isopode

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda – Isopodele reprezinta unul din grupele de artropode cu un succes evolutiv deosebit. Denumirea grupului a fost data in opozitie cu cea a amfipodelor, datorita faptului ca isopodele au picioarele toracice identic conformate.
   Corpul isopodelor este usor turtit dorso-ventral, carapacea lipsind ca si la amfipode. La cap se sudeaza primul si cel de-al doilea segment toracic, iar la nivelul abdomenului ultimul segment abdominal fuzioneaza cu telsonul si formeaza asa-numitul pleotelson. Antenulele sunt mai mici decat antenele, care pot prezenta uneori un mic epipodit. Ochii pot fi sesili sau pot fi plasati pe protuberante ale capului. Baza picioarelor este aparata ca si la amfipode de epimerite laterale ale tergitelor segmentelor corpului. Ventral, pe torace se formeaza la femele o camera incubatoare protejata de oostegite. La masculi, oostegitele perechii a saptea prezinta caractere sexuale. Pleopodele, biramate, sunt foliacee si servesc in principal la respiratie. La formele acvatice, functia respiratoare o au endopoditele, care sunt protejate la exterior de exopodite. Exopoditele primei perechi sunt lungi si se unesc in plan median, formand un fel de capac de protectie.
   Sistematica isopodelor include mai multe subordine:

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Valvifera - este un grup care cuprinde specii marine.
   Corpul este de regula ovoidal, turtit; unele specii au corpul cilindric. Capul este fuzionat cu toracomerul 1 si uneori 2. Pleomerele 5 si 6 fuzioneaza cu telsonul. Uropodele sunt latite, alungite anterior, alcatuind asa-numitul operculum, care protejeaza pleopodele ce servesc in respiratie. La nivelul perechii a doua de pleopode se gasesc organe de acuplare.
   Sunt forme marine, detritivore sau fitofage, foarte abundente in vegetatia algala de pe fundurile pietroase, mai rar pe fundurile nisipoase. In Marea Neagra este foarte comuna Idotea balthica (Fam. Idoteidae).

  Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Valvifera, Fam. Idoteidae.

Idotea balthica

    Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Sphaeromatidea – Speciile din acest subordin au corpul ovoidal, bombat puternic dorsal. Capul este fuzionat cu toracomerele 1 si 2, pleotelsonul format doar din telson si pleomerul 6. Pleopodele perechii a 2-a de la masculi prezinta appendix masculina. Uropodele ascutite sau slab serate, servind pentru protectie atunci cand animalul se strange ghem (volvatie). Cea mai mare parte a speciilor acestei grupe taxonomice sunt marine, bentale. De regula sunt gasite in infralitoral.
   In infralitoralul pietros al Marii Negre, sunt comune speciile Sphaeroma serratum, Sphaeroma pulchellum sau Dynamene bidentata (Fam. Sphaeromatidae).

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Sphaeromatidea, Fam. Sphaeromatidae.

Sphaeroma serratum

 Dynamene bidentata

     Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Cymothoida - cuprinde specii marine, libere sau parazite.
   Formele libere au corpul aplatizat dorso-ventral. Capul este fuzionat cu toracomerul 1 iar telsonul doar cu pleomerul 6, formand un pleotelson de dimensiuni reduse. Masculii prezinta pe pleopodele perechii a doua appendix masculina. La unele specii, unele segmente toracice sunt fuzionate si hipertrofiate.
   Formele parazite. In acest grup taxonomic au fost incluse si formele parazite la crustacee grupate anterior intr-un subordin separat – Epicaridea. Formele parazite sunt incluse in familia Bopyridae. Aceste specii paraziteaza la aproape toate tipurile de crustacee. Corpul lor este puternic modificat, asimetric, cu pleopodele si toracopodele adesea absente. Piesele bucale sunt alungite si ascutite, avand rolul de a intepa tegumentul gazdei si de a suge hemolimfa. De obicei, mandibulele sunt cele transformate, maxilele 1 si 2 fiind atrofiate sau absente. Uropodele sunt uniramate, uneori absente. Femelele sunt mai mari decat masculii. In ce priveste ciclul de dezvoltare, primele stadii sunt normale, modificarile incepand abia dupa fixarea pe corpul gazdei. Diferitele grupe de epicaride au stadii de dezvoltare caracteristice – epicaridium, cryptoniscidium.

   Ciclul de dezvoltare la Portunion maenadis (subfam. Entoniscinae), parazit la Carcinus maenas.
   Ciclul debuteaza cu o larva epicaridium, care la inceput este pelgica, ulterior fixandu-se pe un copepod calanoid, hranindu-se cu hemolimfa acestuia. Dupa o perioada, larva se fixeaza pe gazda definitiva – un crab. Fixarea are loc la nivelul peretelui camerei branhiale, pe care il perforeaza, patrunzand in interiorul corpului crabului, unde ramane invelit intr-un “sac” generat de organismul gazdei. Sacul comunica in permanenta cu camera branhiala a gazdei, in acest mod parazitul primind apa cu oxigenul necesar respiratiei. In interiorul sacului, parazitul (care inainte de a patrunde in interiorul gazdei naparleste si ia o forma asemanatoare cu cea a unei larve apode de la insecte) se modifica si mai mult. Principalele modificari vizeaza dezvoltarea si hipertrofierea oostegitelor toracice care invelesc ouale si a pleopodelor, care servesc la respiratie. Studii asupra diferitelor populatii de Carcinus maenas au relevat ca procentul de parazitare poate atinge 1% din exemplare.

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Cymothoida, Familia Cymothoidae.

Anilocra physodes

    Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul  Isopoda, Subordinul Cymothoida, Familia Cirolanidae.

Eurydice pulchra (racovitzai)

 Tanaidacee

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Tanaidacea – Tanaidaceele sunt un grup de specii, apropiate de isopode printr-o serie de trasaturi morfologice. Traiesc in sedimentele marine sau la suprafata acestora. Capul prezinta ochi pedunculati, la cap fiind sudate primele doua segmente toracice, acoperite cu o carapace. Perechea a doua de pereiopode se termina cu un cleste puternic, in vreme ce celelalte pereiopode se termina cu ghiare simple. Exopoditele lipsesc, pereiopodele fiind uniramate. Abdomenul este scurt, cu pleopode biramate, iar uropodele pot fi lungi sau scurte. Regimul de hrana este carnivor sau detritivor iar talia poate atinge pana la un cm.
   Tanais dulongii este o specie de 4 – 5 mm lungime, raspandita in zonele cu fund pietros acoperit cu vegetatie algala din zona litorala de mica adancime. O alta specie prezenta in apropierea tarmului, in asociatia cu midii este Leptochelia savignyi. Apseudopsis ostroumovi este o specie de talie ceva mai mare, depigmentata, foarte comuna in asociatia cu Modiolus phaseolinus de pe fundurile marine de pe platforma continentala a Marii Negre.

   Subclasa Malacostraca, Supraordinul Peracarida, Ordinul Tanaidacea, Subordinul Tanaidomorpha, Familia Leptocheliidae.

Leptochelia savignyi