Marea Neagra poate fi verde!

Crustacee

Crustacee in Marea Neagra

   De la formele microscopice care formeaza zooplanctonul, pana la speciile de crabi, crustaceele reprezinta un important grup de organisme acvatice in ceea ce priveste biodiversitatea taxonomica a Marii Negre.

   Clasa Crustacea cuprinde artropode cu corpul de o cuticula chitinizata, uneori impregnata cu saruri de calciu si de magneziu, constituind crusta, de unde si denumirea de crustacei, grupati in Entomostracei (crustacei inferiori) si Malacostracei (crustacei superiori).

 Entomostracei (crustacei inferiori), Balanus improvivus

 Malacostracei (crustacei superiori), Crabi de piatra (Pachygrapsus marmoratus)

   Corpul crustaceilor, alcatuit din cap, torace si abdomen, este format dintr-un numar variat de segmente, care la formele evoluate fuzioneaza in partea anterioara a corpului (formand un cefalotorace, protejat sau nu de o carapace). Prezinta mai multe apendice: picioare articulate folosite la mers sau la inot, si clesti pentru apucarea hranei. Ultimul segment abdominal formeaza impreuna cu apendicele segmentului anterior, inotatoarea codala, care poarta pe fata ventrala orificiul anal si serveste la inot.
   Unele specii se deplaseaza inot, dar sunt si specii care se deplaseaza prin mers. Crevetele, care fac parte dintre crustaceele inotatoare, au o carapace usoara si picioare alungite. Crustaceele care se deplaseaza prin mers au, in general, o carapace mai groasa si picioare mai scurte decat crustaceele inotatoare.
   Capul crustaceelor prezinta doi ochi, doua perechi de antene si un aparat bucal, alcatuit din mai multe piese chitinoase (mandibule, maxile, maxilipede) care au rolul de a faramita hrana. Tubul digestiv este complet, iar glandele anexe ale acestuia sunt glandele salivare si hepatopancreasul. Excretia se face la nivelul unor glande maxilare sau antenare, deschise la partea anterioara a capului, de asemenea, substantele catabolice pot fi eliminate si la nivelul tegumentului, branhiilor, sistemului digestiv sau nefrocite. Respiratia este tegumentara, efectuandu-se la nivelul unor structuri branhiale. Sistemul circulator este deschis, inima, tubulara la formele primitive, si compacta la cele evoluate este invelita in pericard si prevazuta cu ostiole. Sistemul nervos este de tip scalariform, caracterizat prin creier. Ca organe de simt, exista peri tactili pe corp si apendici, estetasce olfactive pe antene, statocisti si ochi. Acestia din urma pot fi simpli sau compusi, penduculati.
   Sexele sunt separate la cea mai mare parte a crustaceelor, doar formele sedentare sau parazite sunt hermafrodite. Dezvoltarea are loc cu metamorfoza, din ou aparand larva caracteristica-nauplius. Urmatoarele stadii larvare sunt caracteristice diferitelor grupe de crustacee, existand si cazuri la crustaceele evoluate cand din ou iese un mic crustaceu complet format.
   In cursul vietii, un crustaceu naparleste de mai multe ori pentru a creste. In momentul respectiv, carapacea i se fisureaza si se ridica, descoperind corpul moale. Animalul are nevoie de mai multe ore pentru a scapa de vechea carapace. Apoi, corpul sau creste in volum, membrana cu care este acoperit se intareste treptat si formeaza o carapace noua. Multe crustacee, mai ales crabii, au si capacitatea de a-si reconstrui un membru nou, atunci cand cel vechi e ranit sau smuls.

   Urmare a nivelului de dezvoltare a biologiei, crustaceele (ca si alte nevertebrate) sunt in plin proces de reasezare, din punct de vedere al sistematicii, neexistand inca o abordare unitara, privind in totalitate incadrarea acestora.

© 2011 All rights reserved.

Creați un site gratuitWebnode