Celenterate
Celenterate
Increngatura Cnidaria – In Marea Neagra, celenteratele sunt un grup slab reprezentat. Salinitatea scazuta si factorul tropic impiedica raspandirea spre nord si est a unor specii mediteraneene mentionate in zona probosforica.
Clasa Hydrozoa – cuprinde cnidari cu structura de hidropolip si meduze craspedote (cu val). Dintre celenterate, hidrozoarele sunt grupul cel mai bine reprezentat atat in Marea Neagra cat si in lacurile paramarine. Din zona litorala si de pe platforma continentala a Marii Negre sunt citate 40 de specii de hidrozoare. Generatia polipoida apare fixata pe un substrat stancos, pe cochilii de moluste sau mai rar pe substrat fital.
Clasa Scyfozoa – cuprinde specii, reprezentate prin meduze acraspede (fara val) si scifopolipi. In aceasta clasa predomina tipul meduza, iar polipul constitue un stadiu trecator in ciclul evolutiv.
Clasa Scyfozoa, Ordinul Stauromedusida, cuprinde un numar relativ mic de specii, la care stadiul meduza lipseste iar polipul este sexuat. Polipul are forma de cupa cu un penducul de fixare terminat cu un disc adeziv. Orificiul bucal, situat pe un mic proboscis are sectiune patrata. Discul peristomial este inconjurat de 8 brate, fiecare terminat cu cate un manunchi de tentacule. Intre brate sunt adesea prezente formatiuni (ropaloide) cu rolul de a ancora de substrat polipul desprins. Cavitatea gastrala urca pana in varful tentaculelor si este compartimentata in 4 loje de 4 septe. Fiecare sept este strabatut de o adancitura conic-alungita (palnia septala) care se deschide la exterior pe discul peristomial. In peretii palniilor septale se gasesc fibre musculare longitudinale a caror contractie determina comprimarea polipului. Pe marginea interna a septelor se gasesc filamente gastrale care predomina in cavitatea gastrala.
Clasa Scyfozoa, Ordinul Stauromedusida, Familiei Haliclystidae.
Lucernariopsis campanulata
Este singura specie a grupului care patrunde in Marea Neagra, semnalata si in dreptul litoralului romanesc. Polipul are 2-3 cm lungime, fiind intalnit pe diferite alge marine sau pe substrat stancos. In prezent este relativ rar datorita disparitiei asociatiei dominata de alga bruna Cystoseira barbata.
Clasa Scyfozoa, Ordinul Stomaestomeae, cuprinde un grup important de scifozoare, cu sistemul gastrovascular neastomozat si marginea umbrelei prevazuta cu tentacule si ropalii. Orificiul bucal este inconjurat de brate bucale. Manubriul se continua cu un stomac de la nivelul caruia porneste o retea de canale radiare, unele ramificate si altele nu, care se reunesc pe marginea umbrelei intr-un canal circular. Gonadele se gasesc plasate in saci endodermici care se deschid prin orificii in zona subumbrelara. Cuprinde un numar important de specii raspandite in toate marile si oceanele.
Clasa Scyfozoa, Ordinul Stomaestomeae, Familiei Ulmaridae.
Aurelia aurita
Este una din cele mai comune specii apartinand acestui grup, fiind intalnita aproape in toata zona temperata nordica. In Marea Neagra este prezenta adesea in populatii abundente, fiind de altfel singurul reprezentant al grupului ce patrunde in bazinul pontic. Se intalneste tot timpul anului.
Clasa Scyfozoa, Ordinul Rizostomea, acest ordin se caractererizeaza prin sistem gastrovascular anastomozat si talie mare. Sunt organisme filtratoare care se hranesc cu plancton. Marginea umbrelei nu prezinta tentacule. Orificiu bucal propriu-zis lipseste. Din faringe pornesc un numar mare de canale care se deschid la exterior prin pori minusculi, deschisi la nivelul bratelor bucale, care dau animalului un aspect caracteristic. Reteaua de canale ce continua cavitatea gastrala este complexa, canalele radiale fiind bogat interconectate la o retea ampla de canale circulare. Juvenilii au orificiu bucal normal conformat, fuzionarea bratelor bucale si formarea retelei de ramificatii realizandu-se in timpul ontogenezei. Acest aspect arata ca rizostomeele actuale deriva din meduze rapitoare macrofage care au trecut in timp la exploatarea altei nise trofice.
Clasa Scyfozoa, Ordinul Rizostomea,.Familiei Rhizostomatidae.
Rhizostoma pulmo
Este o meduza de talie mare, care patrunde in Marea Neagra, usor de recunoscut dupa banda ingusta colorata in albastru, violet sau roz ce bordeaza marginea usor lobata a umbrelei.
Clasa Anthozoa – se infatiseaza numai sub forma de antopolipi, traind in mari si oceane, izolati sau in colonii. Antozoarele sunt reprezentate la litoralul romanesc prin doua grupe taxonomice, actinarii (Ordinul Actinaria) si ceriantarii (Ordinul Ceriantharia). Actinarii (actinii, anemone de mare) sunt prezenti in zona tarmului romanesc prin doua specii la fel ca si ceriantarii a caror specii populeaza fundurile sedimentare de pe platforma continentala.
Clasa Anthozoa, Ordinul Actinaria. Polipii sunt solitari, lipsiti de schelet calcaros. Miscarile pe care le fac acesti polipi sunt posibile datorita puternicei musculaturi parieto-bazilare pe care actinarii o prezinta la nivelul discului de fixare. Cavitatea gastrala este compartimentata in loje si interloje. In ontogeneza, primele apar lojele dorsala, ventrala si primele 4 loje laterale. Ulterior, in interloje apar loje laterale, astfel incat la maturitate, polipul are un numar mare de loje si interloje.
Cele mai multe specii de actinii sunt raspandite in marile si oceanele calde ale globului, la adancimi de cativa zeci de metri. Datorita conditiilor sale particulare, in Marea Neagra nu au patruns decat doua specii de actinii care populeaza intregul bazin.
Clasa Anthozoa, Ordinul Actinaria, Familiei Actiniidae
Actinia equina
Numita si deditel de mare sau anemona, este cea mai raspandita actinie din marile circumeuropene, in Marea Neagra intalnindu-se in zona infralitorala pe fundurile stancoase unde poate forma populatii mari. Este o specie caracteristica asociatiei dominata de midii (Mytilus galloprovincialis). Polipul poate atinge pana la 5-6 cm diametru, avand culoarea verde-oliv sau roscat, discul adeziv prezentand un inel violet sau roscat.
Clasa Anthozoa, Ordinul Actinaria,Familia Aiptasiidae.
Actinothoe clavata
Este o actinie de pana la 2 cm lungime, cu polipul verzui-oliv translucid cand este adult si transparent cand este tanar, cu tentacule ascutite si de culoare galbui. In Marea Neagra populeza fundurile adanci, dar si apele de mica adancime din apropierea tarmurilor, formand uneori aglomeratii.
Clasa Anthozoa, Ordinul Ceriantharia - cuprinde specii cu aspect vermiform, de talie medie sau mare, fara schelet calcaros, care traiesc pe funduri nisipoase sau maloase infipte in sediment. Corpul este protejat de un tub captusit cu o secretie mucoasa secretata de ectoderm, secretie pe care se lipesc diverse particule. In jurul orificiului bucal sunt dispuse doua siruri concentrice de tentacule, uneori dungate, viu colorate, grupate in tentacule bucale si tentacule laterale sau periferice. De regula tentaculele bucale sunt orientate superior, in vreme ce tentaculele laterale stau pe sol. Faringele prezinta un singur sifonoglif, in dreptul lojei dorsale. La acest grup, in partea inferioara a corpului se gaseste un mic orificiu (por) al carui rol este acela de a elimina apa din cavitatea gastrala. Septele sunt lipsite de musculatura longitudinala, aceasta aflanduse in peretele corpului. Lojele sunt simple, interlojele lipsind.
Ceriantarii sunt raspanditi in toate marile si oceanele. Sunt forme sedimentofile. Animalul sta infundat in sediment, la exterior iesind doar treimea superioara a tubului. Hrana este reprezentata de locuitorii fundurilor marine, crustacee, viermi, etc. In caz de pericol, ceriantarii se pot retrage complet in tub, uneori se pot tari pe substrat iar alteori s-au observat cazuri de ceriantari care au impartit o perioada de timp acelasi tub.
Clasa Anthozoa, Ordinul Ceriantharia, Familia Cerianthidae.
Pachycerianthus solitarius
Este unul din ceriantarii care populeaza fundurile sedimentare ale Marii Negre la adancimi de 10-100 m. Polipul poate atinge 6-8 cm lungime si pana la 1 cm diametru in regiunea discului peristomial, orificiul bucal este inconjurat de 16-32 de tentacule bucale si 60-64 tentacule laterale.
